Oltul este unul din cele mai lungi cursuri de apπ din RomΓnia: izvorπ║te din Carpa■ii Orientali (mun■ii Hπ║ma║u Mare) ║i, dupπ un parcurs de 787 km, se varsπ εn apele Dunπrii. Din timpurile ocupa■iei Daciei de cπtre Romani, Oltul a pπstrat pe malurile lui numeroase vestigii romane: Castra Traiana (satul SΓmbotin), Rusidava (Drπgπ║ani), Arutela (lΓngπ mπnπstirea Cozia, εn comuna Bivolari-Cπlimπne║ti), etc. ╬ntre 1717 ║i 1722, austriecii au folosit valea Oltului pentru a deschide pe malul drept ävia Carolinaö, drum comercial εntre Transilvania ║i Oltenia.
Resursele naturale ale vπii Oltului sunt numeroase ║i cπutate din vremurile cele mai vechi: lacurile cu pe║te din regiunea Drπgπ║ani, sarea extrasπ de la Ocnele Mari εncπ din vremea Dacilor ║i izvoarele de apπ mineralπ ale sta■iunilor termale Cπlimπne║ti-Cπciulata, Olπne║ti ║i Govora.
Valea Oltului este, de asemenea, un loc unde sunt concentrate mai multe mπnπstiri cu mare valoare artisticπ: Cozia, Horezu, Cornetu, Govora, Bistri■a, Surupatele, Arnota, Episcopia RΓmnicului ║i Frπsinei. Pe versa■ii muntelui Cozia, εn εmprejurimile celebrei mπnπstiri ║i a sta■iunii termale Cπlimπne║ti, se gπse║te o rezerva■ie botanicπ ║i forestierπ de 5000 ha, cuprinzΓnd o florπ endemicπ rarπ, specii de animale pe cale de dispari■ie ║i stΓnci deosebit de interesante din punct de vedere geologic.
